Back to Index
Previous
Next

Teodor Flonta
English-Romanian Dictionary of Equivalent Proverbs
Dictionar englez-român de proverbe echivalente

C

178. CABBAGE twice cooked is death.
     Ciorba încãlzitã mult stricã la stomac.
     Ciorba încãlzitã nu-i bunã de mâncare.
     Sim. Take heed of reconciled enemies and of meat twice boiled.
     Cf. A broken FRIENDSHIP may be soldered, but will never be sound.

      

179. Render unto CAESAR the things which are Caesar's.
     Dati Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.
     Sim. Every man should take his own.
     * Matthew 22, 21 / Matei. 22, 21
     * Mark 12, 17 / Marcu 12, 17
     * Luke 20, 25 / Luca 20, 25

      

180. You cannot have your CAKE and eat it.
     Nu poti fi si cu varza unsã si cu slãnina-n pod.
     Nu poti fi si cu pui si cu ouã si cu gãina grasã.
     Si cu porcul gras în bãtãturã si cu slãnina-n pod nu se poate.
     Si sãtul si cu punga plinã nu se poate.

      

181. It is easier for a CAMEL to go through the eye of a needle than it is for a rich man to enter the kingdom of heaven.
     Mai lesne este sã treacã cãmila prin urechile acului decât sã intre un bogat în împãrãtia lui Dumnezeu.
     * Matthew 19, 24 / Matei 19, 24
     * Luke 18, 25 / Luca 18, 25

      

182. The CAMEL going to seek horns, lost his ears.
     Cãmila vrând sã dobândeascã coarne si-a pierdut urechile.
     Nemultumitului i se ia darul.

      

183. A CANDLE lights others and consumes itself.
     Omul ca lumânarea, când lumineazã, atunci se sfârseste.

      

184. It is sometimes good to hold a CANDLE to the devil.
     E bine a da si dracului o lumânare.
     Trebuie sã dai câteodatã o lumânare si dracului.
     Sim. Give the devil his due.

      

185. When the CANDLES are out, all women are fair.
     Noaptea si hâdele-s frumoase.
     Toanta, la lumânare, pare floare.

      

186. Where the CARCASE is, there shall the eagles be gathered together.
     Unde este stârvul, acolo se adunã ciorile.
     Unde-i stârvul mai mare, acolo se strâng toti vulturii.
     Var. Wheresoever the carcase is, there will the ravens be gathered together.
     * Matthew 24, 28 / Matei 24, 28
     * Luke 17, 37 / Luca 17, 37

      

187. CARE and diligence bring luck.
     Sârguinta e muma norocului.
     Prin muncã si stãruintã vei ajunge la dorintã.

      

188. A creaking CART goes long on the wheels.
     Carul care scârtîie acela tine mai mult.
     Sim. A creaking door hangs long on its hinges.

      

189. Don't put the CART before the horse.
     Nu pune carul înaintea boilor.

      

190. The best CART may overthrow.
     Si cel mai bun cãrãus rãstoarnã carul pe cel mai bun drum.

      

191. The CASK savours of the first fill.
     Tot vasu spre aceia miroase, spre ce sã bagã într-însul mai nainte.
     Sim. It is kindly that the poke savour of the herring.

      

192. A blate CAT makes a proud mouse.
     Când ai pisicã bãtrânã, soarecii-n casã fac stânã.

      

193. A CAT has nine lives.
     Are nouã suflete ca pisica.
     Femeia are nouã suflete, ca pisicile.

      

194. A CAT in gloves catches no mice.
     Pisica cu papuci nu prinde soareci.
     Cu papuci în picioare nu prinde pisica soarecele.

      

195. A scalded CAT fears cold water.
     Pisica opãritã fuge si de apã rece.
     Sim. Once bitten twice shy.
     Cf. A burnt CHILD dreads the fire / A scalded DOG fears cold water / He that has been bitten by a SERPENT is afraid of a rope / Whom a SERPENT has bitten, a lizard alarms.

      

196. That that comes of a CAT will catch mice.
     Ce naste din pisicã soareci mãnâncã.
     Sim. Cat after kind, good mouse-hunt.
     Cf. He that comes of a HEN must scrape.

      

197. The CAT is hungry when a crust contents her.
     Flãmândului si o bucatã de mãmãligã rece i se pare plãcintã.
     Sim. Hungry dogs will eat dirty puddings.

      

198. The CAT would eat fish and would not wet her feet.
     Pisica dupã peste se prãpãdeste, dar nu si-ar uda labele sã-l prindã.

      

199. When the CAT's away, the mice will play.
     Când pisica nu-i acasã, soarecii joacã pe masã.

      

200. All CATS are grey in the dark.
     Noaptea toatã vaca-i neagrã.
     Var. All cats are alike grey in the night.

      

201. Without CERES and Bacchus, Venus grows cold.
     Dragoste chioarã pe rogojinã goalã.

      

202. The CHAIN is no stronger than its weakest link.
     Dacã se rupe o verigã, tot lantul se desface.
     Cf. The THREAD breaks where it is weakest.

      

203. Old CHAINS gall less than new.
     Obiceiul usureazã povara.

      

204. The CHARITABLE give out at the door, and God puts in at the window.
     Aruncã binele tãu în dreapta si în stânga si la nevoie ai sã-l gãsesti.
     Binele ce-l faci la oarecine, ti-l întoarce vremea care vine.

      

205. CHARITY begins at home.
     Milã mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
     Când casa ta are sete, nu vãrsa apa pe drumuri.
     Sim. Love your friend, but look to yourself / Every man is nearest himself.

      

206. CHARITY covers a multitude of sins.
     Dragostea acoperã multime de pãcate.
     Dar din dar se face raiul.
     * 1 Peter 4, 8 / 1 Petru 4, 8

      

207. Who CHATTERS to you will chatter of you.
     Cine defaimã pe altul înaintea ta, el si pe tine o sã te defaime înaintea altuia.
     Cine înaintea noastrã grãieste pe altii de rãu, si pe noi înaintea altora ne va grãi de rãu.

      

208. Those that eat CHERRIES with great persons shall have their eyes squirted out with the stones.
     Nu mânca cirese cu unul mai mare la masã cã-ti aruncã sâmburii în nas.
     Departe de cei mari, când cirese mãnâncã, cã toti sâmburii îi aruncã în obrazul tãu.
     Cu cei mari nu mânca cirese, nici nu te trage-n degete.
     Var. Eat peas with the king, and cherries with the beggar.
     Sim. Share not pears with your master, either in jest or in earnest.

      

209. Take the CHESTNUTS out of the fire with the cat's paw.
     A scoate castanele din foc cu mâna altuia.
     Sim. To take the nuts from the fire with the dog's foot.
     Cf. It is good to strike the SERPENT's head with your enemy's hand.

      

210. Do not count your CHICKENS before they are hatched.
     Toamna se numãrã bobocii.
     Sim. Never fry fish till it's caught / / Count not four, except you have them in the wallet / Do not halloo till you are out of the wood.
     Cf. Don't sell the BEAR's skin before you have caught him / Don't cross the BRIDGE till you come to it / It is not good praising a FORD till a man be over.

      

211. A burnt CHILD dreads the fire.
     Cine s-a ars cu ciorbã suflã si în iaurt.
     Pe cine l-a ars pãsatul suflã si în apã rece.
     Sim. Once bitten twce shy.
     Cf. A scalded CAT fears cold water / A scalded DOG fears cold water / He that has been bitten by a SERPENT is afraid of a rope / Whom a SERPENT has bitten, a lizard alarms.

      

212. A CHILD may have too much of his mother's blessing.
     Copilul alintat e om stricat.
     Sim. Give a child till he craves, and a dog while his tail doth wave, and you'll have a fair dog, but a foul knave.

      

213. The CHILD says nothing, but what it heard by the fire.
     Astãzi copilul te vinde într-o lingurã de apã.
     Sim. What children hear at home, soon flies abroad.

      

214. Better CHILDREN weep than old men.
     Mai bine sã plângã ei acum decât sã plâng eu mai târziu.
     Sim. The man who has not been flogged is not educated.
     Cf. Spare the ROD and spoil the child.

      

215. CHILDREN and fools tell the truth.
     Copiii si nebunii spun adevãrul.
     Var. Children and fools cannot lie.
     Cf. DRUNKARDS and fools cannot lie.

      

216. CHILDREN are poor men's riches.
     Multimea copiilor, averea omului.

      

217. CHILDREN when they are little make parents fools, when they are great they make them mad.
     Copii mici, griji mici, copii mari, griji mari.
     Var. Children when little make parents fool, when great, mad.

      

218. A CHIP off the old block.
     Tandãra nu sare departe de trunchi.
     Aschia nu sare departe de pomul tãiat.
     Var. A chip of the old block.
     Cf. An APPLE never falls far from the tree / Like FATHER, like son / Like MOTHER, like daughter.

      

219. CHRISTMAS comes but once a year.
     Nu întotdeauna e ziua de Pasti.
     Nu e întotdeauna vinerea mare.
     Cf. Every DAY is not Sunday.

      

220. CHRISTMAS in mud, Easter in snow.
     Cine umblã la Crãciun în cãmase, la Pasti umblã cu cojoc.
     Var. Green Christmas brings white Easter.

      

221. The nearer the CHURCH, the farther from God.
     Cu trupul în bisericã si cu gândul la dracu.
     Sim. He has one face to God and another to the devil.

      

222. A piece of CHURCHYARD fits everybody.
     Pãmântul te naste, pãmântul te creste, pãmântul te mistuieste.

      

223. Hasty CLIMBERS have sudden falls.
     Cine sare cam sus îndatã cade jos.
     Sim. The bigger they are, the harder they fall / The higher standing, the lower fall / The higher the mountain, the greater descent.

      

224. No fine CLOTH can hide the clown.
     Porcu-i tot porc si-n ziua de Pasti.

      

225. Every CLOUD has a silver lining.
     Nici un rãu fãrã bine.

      

226. After black CLOUDS, clear weather.
     Dupã nori îi si senin, dupã dragoste si suspin.
     Dupã vreme rea, si senin.
     Cf. After a STORM comes a calm.

      

227. Cut your COAT according to your cloth.
     Întinde petecul numai cât ajunge, cã se rupe.
     Sim. Stretch your arm no further than your sleeve will reach.
     Cf. Stretch your LEGS according to your coverlet.

      

228. Do not look at the COAT, but at what is under the coat.
     Nu te uita la cojoc, ci te uitã la ce e sub cojoc.
     Nu te uita la haine, ci la ce este în haine.

      

229. It is not the gay COAT that makes the gentleman.
     Haina nu face pe om (medic).
     Cf. The COWL does not make the monk.

      

230. Near is my COAT, but nearer is my shirt.
     Cãmasa e mai aproape de piele decât haina.
     Cãmasa e mai aproape decât sumanul.
     Mai aproape-i cãmasa decât cojocul.
     Sim. Near is my doublet (kirtle, petticoat), but nearer is my smock.
     Cf. Near is my SHIRT, but nearer is my skin.

      

231. The COAT makes the man.
     Haina face pe om.
     Dupã coajã se vede pomul, dupã hainã omul.
     Sim. Apparel makes the man / The garment makes the man / Fine feathers make fine birds / Dress up a stick and it does not appear to be a stick.

      

232. Under a ragged COAT lies wisdom.
     Sub frunza cea mai proastã se gãseste poama coaptã.
     Cf. Never judge from APPEARANCES.

      

233. Let the COBBLER stick to his last.
     Cizmarul pentru cizme numai rãspunde, iar nu si pentru nãdragi.
     Var. Let not the cobbler (shoemaker) go beyond his last.

      

234. A COCK is bold on his own dunghill.
     Tot cocosul pe gunoiul lui cântã.
     Cocosul stãpân pe gunoiul sãu.
     Var. Every cock crows on his own dunghill.
     Sim. Every dog is a lion at home / Every dog is valiant at his own door.
     Cf. Every man is a KING in his own house.

      

235. A ragged COLT may make a good horse.
     Dintr-o iapã tigãneascã iese un cal boieresc.
     Sim. Wanton kittens make sober cats.

      

236. The COMFORTER's head never aches.
     Durere strãinã sã-i fie de bine.

      

237. COMMAND your man and do it yourself.
     Singur cine îsi gãteste, el mai cu poftã prânzeste.

      

238. He is not fit to COMMAND others that cannot command himself.
     Cine nu se poate stãpâni pe sine, cum sã stãpâneascã pe altul?
     Sim. He that is master of himself will soon be master of others.

      

239. He who COMMENCES many things finishes but few.
     Cine se apucã de multe, putine terminã.
     Când de multe de apuci, mai pe toate le încurci.
     Var. He who begins many things finishes but few.
     Sim. Overdoing is doing nothing to purpose.

      

240. Evil COMMUNICATIONS corrupt good manners.
     Adunãrile cele rele stricã deprinderile cele bune.
     Exemplele rele stricã moravurile bune.
     * 1 Corinthians 15, 33 / 1 Corinteni 15, 33

      

241. There is no COMPANION like the penny.
     Prietenul omului este punga cu bani si sacul cu mãlai.

      

242. Better be alone than in bad COMPANY.
     Mai bine singur în casã decât în rea adunare.
     Sim. Better to be beaten than be in bad company.

      

243. Ill COMPANY brings many a man to the gallows.
     Cine are tovarãs nerod ajunge din pod în glod.

      

244. CONFESS and be hanged.
     Cine cuteazã sã spunã adevãrul poate lesne umbla bãtut ca mãrul.

      

245. A good CONSCIENCE is a soft pillow.
     Cugetul bun e cea mai moale pernã.
     Sim. A good conscience is a continual feast.

      

246. A guilty CONSCIENCE feels continual fear.
     Omul de vinã se teme si de umbrã.
     Var. A guilty conscience needs no accuser.
     Cf. The THIEF does fear each bush an officer.

      

247. CONTENT is happiness.
     Bunã fericire nu stã în bogãtie, ci într-o multumire a inimii de starea ei.

      

248. CONTENT lodges oftener in cottages than palaces.
     Mai multã fericire e în bordeiul sãracului decât în palatul bogatului.

      

249. No man is CONTENT with his lot.
     Nimeni nu-i multumit cu soarta lui.
     Sim. None is satisfied with his fortune.

      

250. They need much whom nothing will CONTENT.
     Lacomul, si sãtul, flãmând este.

      

251. Too many COOKS spoil the broth.
     Cu douã bucãtãrese iese ciorba prea sãratã sau nesãratã.
     Copilul cu multe moase rãmâne cu buricul netãiat.
     Unde sunt douã cumnate, rãmân vase nespãlate.
     Unde sunt nouã fete, moare pisica de sete.
     Unde sunt popi multi, moare pruncul nebotezat.
     

      

252. A threefold CORD is not quickly broken.
     Sfoara pusã în trei nu se rupe degrabã.
     Funia cea îndoitã cu mult mai mult tine decât cea dezdoitã.
     * Ecclesiastes 4, 12 / Ecclesiastul 4, 12

      

253. In much CORN is some cockle.
     Nu e grâu fãrã neghinã.
     Cf. Every GRAIN has its bran.

      

254. He that counts all COSTS will never put plough in the earth.
     Cine socoteste câte foi intrã-n plãcintã niciodatã nu mãnâncã plãcintã.
     Dacã socoti plãcinta din câte pãturi îi, n-o mai mãnânci.

      

255. Give neither COUNSEL nor salt till you are asked for it.
     Nu da sfat, neîntrebat.
     Nu da povatã celui ce nu ti-o cere, cãci nu te ascultã.
     Sare, pânã nu cere, sã nu-i dai cuiva.
     Sim. Come not to counsel uncalled.

      

256. The COUNSEL thou wouldst have another keep, first keep it thyself.
     E lesne a povãtui si anevoie a se povãtui.

      

257. He that will not be COUNSELLED cannot be helped.
     Cine nu primeste sfat nu e nici de ajutat.
     Sim. In vain he craves advice that will not follow it.

      

258. Though thou hast never so many COUNSELLORS, yet do not forsake the counsel of thy own soul.
     Pe toti sã-i asculti, dar din mintea ta sã nu iesi.
     Sã asculti de toatã lumea, dar dintr-ale tale sã nu iesi.

      

259. So many COUNTRIES, so many customs.
     Câte tãri, atâtea obiceie.
     Câte bordeie, atâtea obiceie.
     Cf. Every LAND has its own law.

      

260. In the COUNTRY of the blind the one-eyed man is king.
     În tara orbilor chiorul este împãrat.
     Chiorul între orbi este împãrat (rege).
     Var. In the Kingdom of blind men, the one-eyed is king.

      

261. Where is well with me, there is my COUNTRY.
     Unde omul se multumeste, acolo raiul îl gãseste.
     Sim. A wise (valiant) man esteems every place to be his own country.

      

262. Full of COURTESY, full of craft.
     Limbã dulce, dos viclean.
     În fatã te netezeste si în spate te ciopleste.

      

263. All COVET, all lose.
     Cine doreste mult pierde si pe cel putin.
     Sim. Grasp all, lose all.
     Cf. He that too much EMBRACETH holds little.

      

264. A COVETOUS man does nothing that he should till he dies.
     Dacã scumpul moare, atunci îi învie averea.
     Cf. He is like a SWINE, he'll never do good while he lives.

      

265. A COVETOUS man serves his riches, not they him.
     Nu scumpul stãpâneste banii, ci banii stãpânesc pe scump.
     Scumpul nu e stãpân pe banii lui, ci banii îl stãpânesc pe el.
     Sim. The rich are rather possessed by their money than possessors.

      

266. The COVETOUS spends more than the liberal.
     Scumpul mai mult pãgubeste si lenesul mai mult aleargã.

      

267. COVETOUSNESS breaks the bag.
     Lãcomia sparge sacul.
     Var. Covetousness bursts the sack / Too much breaks the bag.
     Sim. Over covetous was never good.
     Cf. You can have TOO MUCH of a good thing..

      

268. It is idle to swallow the COW and choke on the tail.
     Tot boul l-am mâncat si la coadã m-am ostenit.
     Var. To swallow an ox, and be choked with the tail.

      

269. Let him that owns the COW, take her by the tail.
     Las, sã-i rupã coada a cui-i vaca.

      

270. Set a COW to catch a hare.
     A prinde iepurele cu carul.

      

271. The COW gives a good pail of milk and then kicks it over.
     Vaca rea dã cu piciorul când umple ciubãrul.

      

272. The COWL does not make the monk.
     Rasa nu te face cãlugar.
     Nu tot ce poartã rasã si camilafcã e cãlugãr.
     Var. The hood (habit) does not make the monk.
     Cf. It is not the gay COAT that makes the gentleman.

      

273. Plant the CRAB-TREE where you will, it will never bear pippins.
     Pomul pãduret, pãdurete poame scoate.

      

274. CREDITORS have better memories than debtors.
     Cine dã nu uitã; uitã cel care ia.

      

275. He that dwells next door to a CRIPPLE will learn to halt.
     Cu schiopul împreunã de vei locui, te-nveti si tu a schiopãta.
     Cu schiopii la un loc de sezi, te înveti sã schiopãtezi.

      

276. He that mocks a CRIPPLE, ought to be whole.
     Pânã a nu râde de cel ce schiopãteazã, bagã de seamã bine, dacã tu umbli cu mult mai bine.
     Nu râde de altii, uitã-te la tine.
     Sim. If you mock the lame, you will go so yourself in time.

      

277. That which is CROOKED cannot be made straight.
     Ce-i strâmb nu se poate îndrepta.
     * Ecclesiastes 1, 15 / Ecclesiastul 1, 15

      

278. Every man has his CROSS to bear.
     Fiecare îsi are necazurile sale.
     Cf. Every HEART has its own ache.

      

279. The CROSS on his breast and the devil in his heart.
     Crestin cu crucea-n sân, cu dracu de-a spinare.
     A umbla cu crucea-n sân si cu dracu în inimã.
     Sim. The beads in the hand and the devil in capuch.
     Cf. BEADS about the neck and the devil in the heart.

      

280. A CROW is never the whiter for washing herself often.
     Corbul în zadar se spalã, cã negreata nu si-o pierde.
     Pe arap, cât de mult îl vei spãla tot negru va rãmânea.

      

281. Breed up a CROW and he will tear out your eyes.
     Creste puii tãi, cã de ei ai sã piei.
     Var. He has brought up a bird to pick out his own eyes.
     Cf. To nourish a SNAKE (viper) in one's bosom.

      

282. The CROW thinks her own bird fairest.
     Ciorii i se par puii ei de pãun.
     Si cioara îsi laudã puii.
     Var. The owl thinks her own young fairest.
     Cf. FAIR is not fair, but that which pleases.

      

283. CROWS will not pick out crows' eyes.
     Corb la corb nu scoate ochii.
     Cioarã la cioarã nu-si scoate ochii.
     Var. Hawks will not pick out hawks' eyes.

      

284. Put not an embroidered CRUPPER on an ass.
     Frâiele de aur nu fac mai bun calul.
     Cf. My old MARE would have a new crupper.

      

285. CURSES, like chickens, come home to roost.
     Cine pe altii blesteamã, urgii asupra îsi cheamã.

      

286. CUSTOM is a second nature.
     Obisnuinta-i o a doua naturã.
     Deprinderea e a doua naturã.
     Obiceiul dupã lege, a doua fire se-ntelege.

      

287. CUSTOM rules the law.
     În sânge se preface datina.
     Deprinderea se face fire.
     Sim. The command of custom is great.